Peste 350 de antreprenori, mesaj ferm pentru statul român: IMM-urile cer predictibilitate fiscală și decizională la nivel național, dar și curaj în susținerea intereselor României pentru noul Buget UE
- georgiana dicu
- 28 nov. 2025
- 9 min de citit
Conferința „Obiectiv Europa 2034: România competitivă, IMM-uri reziliente, viitor european sustenabil”, organizată de Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) și patronatul Organizația Femeilor Antreprenor (OFA), în parteneriat cu Banca Comercială Română (BCR), a reunit la Iași peste 350 de antreprenori din România și Republica Moldova.
Evenimentul a adus laolaltă decidenți publici, reprezentanți ai mediului privat și ai instituțiilor europene pentru a dezbate soluții concrete privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, sustenabilitatea fiscală și accesul IMM-urilor la finanțare, precum și rolul României în construcția unei Europe competitive și reziliente.
„Suntem astăzi împreună pentru a transmite un mesaj ferm și unitar din partea mediului privat: IMM-urile din România au nevoie urgentă de predictibilitate fiscală, debirocratizare și reguli stabile! Iar vocea antreprenorilor, transmisă prin structurile asociative pe care le reprezentăm – FICSIMM și OFA – subliniază acest lucru ca prioritate absolută. Este momentul să ne asumăm împreună responsabilitatea pentru viitor. Antreprenorii nu mai vor să reacționeze mereu la crize, ci să construiască. Nu mai vor să fie spectatori, ci parteneri activi în dezvoltare”, a declarat Mirabela Miron, președinta FICSIMM și OFA în deschiderea evenimentului.
Conferința a fost structurată în două paneluri tematice, un fireside chat cu ministrul finanțelor și un atelier practic:
Primul panel, „IMM-urile între fiscalitate și viitor verde și digital: cum finanțăm competitivitatea fără a crește povara?”, a explorat echilibrul dintre sustenabilitatea fiscală și nevoia de a susține investițiile IMM-urilor, noile instrumente financiare disponibile pe piață, impactul măsurilor fiscale asupra mediului de afaceri, precum și propunerile cu care vin structurile asociative ale mediului privat pentru viitorul Plan de Relansare Economică.
În acest context, Florin Jianu, președintele confederației patronale IMM România, a tras un semnal de alarmă asupra faptului că opt din zece IMM-uri sunt afectate de măsurile fiscale, ca urmare a supraaccizării combustibililor, dar și a scumpirii energiei:
„Inflația se apropie de 10%, în condițiile în care media europeană este la 2,3%. Statul are senzația că acumulează mai mulți bani la bugetul de stat, însă datele fiscale nu arată acest lucru. Economia nu este matematică pură, ci înseamnă și încredere. Ar trebui să fie semnale puternice de alarmă. Patru din zece IMM-uri au crescut datoriile către terți. Nici nu mai încasează, dar nici nu pot plăti mai departe, iar lucrul acesta este extrem de periculos”, a avertizat liderul IMM România.
Pe de altă parte, economistul-șef al confederației patronale Concordia, Iulian Lolea, a vorbit despre principalul motiv care îngreunează accesul IMM-urilor la finanțare:
„IMM-urile sunt lovite cel mai mult de accesul la finanțare. Iar accesul la finanțare este îngreunat din mai multe motive. Cel mai important este costul finanțării. Iar costul finanțării în România este ridicat, unul dintre motive fiind deficitul bugetar, dacă nu poate cel mai important. Pentru că, explicând foarte simplu, dacă statul vine și atrage mulți bani din piață, rămân mai puțini pentru IMM-uri. Și în al doilea rând, dacă statul vine și se împrumută la 7-8%, este considerat ca fiind un împrumut fără risc. (...) Noi trebuie să facem tot posibilul, să punem presiune pe stat, să-și reduc acest deficit care ne-a creat atât de multe probleme și să-l reduc într-o manieră sustenabilă”, a explicat Iulian Lolea.
Totuși, o gură de aer proaspăt pentru IMM-uri vine de la Banca de Investiții și Dezvoltare (BID). Directoarea pentru Administrarea Fondurilor Europene, Teodora Preoteasa, a oferit detalii despre noile instrumente financiare ce urmează a fi lansate pe piață:
„Banca de Investiții și Dezvoltare s-a pregătit să pună toate mecanismele la locul lor (...). Pe lângă produsele pe care deja le-ați văzut în piață lansate, garanția de portofoliu pentru IMM-uri, o garanție individuală pentru pregătirea de proiecte publice și o linie de creditare directă pentru autoritățile locale, susținută cu capitalul propriu al băncii, ceea ce vrem noi să facem, și cred că este esențial, este să atragem cât mai multe fonduri europene. (...) Iar anul 2026 să fie practic anul în care acestea efectiv să fie atrase în economie”, a anunțat Teodora Preoteasa.
Primul panel a fost urmat de o discuție de tip fireside chat cu Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, moderată de vicepreședinta FICSIMM, Ana-Maria Icătoiu și de jurnalistul Constantin Rudnițchi. Ministrul Finanțelor a afirmat în cadrul acestei discuții că anticipează un reviriment al economiei în 2026, însă numai dacă vom vorbi despre cheltuieli chibzuite și bugete corect întocmite:
„Sunt optimist în privința evoluției economiei în 2026, vorbim de fonduri europene și PNRR, zona nerambursabilă, de peste 10 miliarde de euro la anul. Estimez un reviriment în 2026, cu condiția ca măsurile luate să fie menținute, adică să rămânem într-o zonă de prudență, să facem cheltuieli chibzuite şi să construim bugete corecte. Nu este un test al Guvernului, ci al României”, a declarat Alexandru Nazare, care a precizat că relansarea economiei va fi bazată pe investițiile private, care sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice.
Oficialul a venit și cu o veste bună privind fondurile pentru mult-așteptată autostradă A7: „Am deblocat fondurile pentru autostrada Moldovei. Autostrada A7 trece de pe zona de împrumut pe fonduri nerambursabile, lucru care nu s-a întâmplat nici la lansarea PNRR. Aceasta garantează finalizarea tronsoanelor Focșani-Bacău și Bacău-Focșani până în august 2026”, a mai afirmat ministrul finanțelor.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, a transmis un mesaj participanților la Conferință, asigurându-i că va continua să lucreze pentru un buget european care să protejeze interesele României.
„Evenimentul dumneavoastră vine într-un moment esențial, într-un moment în care am început deja munca la viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2034. Iar în ultimele săptămâni am reușit deja să facem pași semnificativi înainte.(...) Am obținut un rol central pentru autoritățile locale și regionale în adoptarea și implementarea planurilor naționale prin care vor fi atrase fondurile europene. (...) E o logică simplă. Dacă vrem fonduri bine folosite, dacă vrem proiecte bune, atunci oamenii care cunosc nevoile reale trebuie să fie la masa deciziilor. Antreprenorii știu ce funcționează, autoritățile locale știu ce le lipsește, știu care sunt nevoile comunităților locale. Societatea civilă vede problemele și oportunitățile. (...) Puteți conta pe faptul că vocea României, vocea antreprenorilor români și vocea regiunilor României, va fi reprezentată în negocierile dintre instituțiile Uniunii Europene. În lunile următoare vom continua să lucrăm pentru un buget european care să protejeze interesele României, să ofere șanse reale de dezvoltare IMM-urilor, fermierilor și comunităților locale”, a subliniat eurodeputatul român.
Mesajul lui Siegfried Mureșan a fost în același ton cu tema celui de-al doilea panel: „Bugetul Uniunii Europene 2028 - 2034: cum rămân coeziunea și IMM-urile în centrul viitorului european?”, în cadrul căruia a fost analizat modul în care România poate influența arhitectura Bugetului UE post-2027, păstrarea coeziunii teritoriale ca principiu fundamental și integrarea IMM-urilor în politicile europene de competitivitate și reziliență, printr-o colaborare activă cu Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Economic și Social European.
În cadrul discuțiilor pe această temă, Viorel Băltărețu secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a vorbit despre programele dedicate antreprenoriatului gestionate de minister:
„Noi la Ministerul Economiei, avem câteva programe pe care le-am luat și încercăm să le deblocăm și dacă vorbim de zona antreprenoriatului, avem o direcție specializată de IMM-uri care desfășoare mai multe programe. (...) Pe de altă parte, trebuie să ne gândim la programe care să sprijine companiile, mie mi se pare foarte important și vom face treaba asta, vom pune accent și pe sprijinirea companiilor care au un produs vandabil, verificat și confirmat de piață. Există programele de micro-industrializare, de digitalizare, sunt mai multe programe. (...) Și ca mod de lucru, (...) vom schimba probabil modul acesta de a da bani, granturi, ca să intrăm în niște instrumente financiare poate mai complexe, mai smart, mai inteligente, în care probabil o să mergem mai mult pe garanții ale statului pentru credite care să fie luate, de exemplu, de la bănci (...). În modul acesta credem că vom putea sprijini cu adevărat inovarea și vom schimba modul în care statul sprijină antreprenorii”, a detaliat Viorel Băltărețu.
Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română (BCR), a explicat ce trebuie să se întâmple în următoarea perioadă pentru ca economia României să continue să se dezvolte:
„Productivitatea economiei românești, așa cum este astăzi, deja a atins un platou. Și atunci noi, ca să continuăm să ne dezvoltăm, nu avem altă șansă decât să ne urcăm pe lanțul trofic, care înseamnă cunoaștere, înseamnă inovare și înseamnă educație. E atât de simplu. (...) Avem o oportunitate uriașă în față. (...) Dacă comparăm sectorul privat din România cu 2008-2009, o să vedeți că avem oameni foarte maturi, avem produse verificate și avem bilanțuri foarte sănătoase. (...) Nu cred că programele statului trebuie să fie programe de subvenționare. Asta distorsionează economia și creează false impresii despre falsă competitivitate în anumite sectoare. (...) Noi trebuie să simplificăm masiv tot lanțul de birocrație care duce antreprenorul în poziția să înțeleagă că poate lua banii și care sunt obligațiile. Să luăm exemplul Poloniei. Au înțeles că de fapt statul trebuie să creeze politici inclusiv în domeniul fondurilor europene și au lăsat sectorul privat să le administreze”.
O altă voce care a militat pentru extinderea descentralizării la nivelul programelor de finanțare dedicate antreprenorilor a fost cea a lui Vasile Asandei, președintele RoReg (Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regionala), director general ADR Nord-Est:
„Descentralizarea este un pas bun. Pentru simplul motiv că ADR-urile sunt mai aproape de beneficiari, înțeleg mai bine realitățile din teritoriu, sunt opt și nu unul, reușesc să facă lucrurile mai repede (...). Din punctul ăsta de vedere, cred că ar trebui să facem cu îndrăzneală următorul pas. (...) Nu credeți că ar fi mai bine ca în România viitorului ministerele să facă politici iar implementarea proiectelor să se facă de niște structuri specializate care asta știu să facă? Mie mi se pare sincer că în ziua de astăzi avem o mulțime de modalități de finanțare, o mulțime de programe, o mulțime de instituții, ministere și alte instituții, care oferă finanțare cu calendare diferite, cu reguli diferite. Nu ar fi mai bine ca de exemplu la nivel regional să avem un one stop shop? Un loc unic în care dumneavoastră patroni să știți că astăzi și peste 10 ani este locul din care puteți obține finanțare. (...) Următorul exercițiu financiar va fi despre competitivitate. Va fi despre șansa noastră de a produce acele proiecte, acele firme care să aducă o noutate, să se adreseze pieței prezente și viitoare, care vor merita, cu adevărat, să fie finanțate. Ei, aici avem de muncit în mod serios”, a subliniat Vasile Asandei.
La rândul său, vicepreședinta FICSIMM, Ana-Maria Icătoiu, a reiterat apelul la colaborare atât între structurile asociative ale antreprenorilor români, cât și între aceste structuri și statul român, atunci când vine vorba de susținut interesul României în fața instituțiilor europene.
„Nu este bine ca statul român să se poziționeze precum călăretul singuratic atunci când merge la instituțiile europene să se bată pentru interesul României. Trebuie să funcționăm în echipă. Odată ce stabilim ce vrea România de la instituțiile europene, trebuie ca fiecare stakeholder relevant care a participat la acest proiect să preia acele idei și, prin intermediul rețelelor pe care le are deja formate, să le sprijine, să vină presiune pozitivă către instituțiile europene din mai multe perspective. (...) Nimeni nu ne împiedică să participăm la procesul decizional. (...) Nu există o poartă, o ușă închisă României sau structurilor asociative din România. Există însă o asociere insuficientă. Poate că nu am fost noi suficient de abili în a explica, în cazul nostru antreprenorilor, că o voce izolată este doar atât. Poate să fie extrem de competentă și să vină cu cele mai bune propuneri, dar rămâne o voce izolată. Până nu se strâng mai multe voci, vocea rămâne doar un ecou, nu devine o voce reală. Nu ne împiedicăm nimeni să fim acolo unde se iau decizii. Nu trebuie să mai fim atât de sfioși când mergem să ne cerem drepturile”, a afirmat Ana-Maria Icătoiu.
Comentarii