Fondul European pentru Competitivitate: de la ambiție politică la test real pentru economia IMM-urilor

Europa traversează una dintre cele mai complexe perioade din istoria sa recentă. Presiunile geopolitice, competiția globală accelerată, fragmentarea lanțurilor valorice și decalajele structurale de productivitate pun sub semnul întrebării capacitatea Uniunii Europene de a rămâne un actor economic relevant pe termen lung. În acest context, propunerea Comisiei Europene de a crea Fondul European pentru Competitivitate (European Competitiveness Fund – ECF) este, fără îndoială, un semnal puternic de reacție strategică.

ECF promite să concentreze resurse financiare semnificative, să simplifice accesul la finanțare europeană și să sprijine transformarea industrială a Europei. Însă, dincolo de ambiția declarativă, acest Fond va fi judecat după un criteriu esențial: capacitatea sa de a produce impact real în economia europeană, acolo unde se creează valoare, locuri de muncă și reziliență – în întreprinderile mici și mijlocii.

IMM-urile trebuie să fie în centrul competitivității europene, nu la periferia ei

În prezent, există un risc structural ca ECF să repete un tipar cunoscut: concentrarea finanțării în jurul marilor proiecte, al consorțiilor complexe și al actorilor cu capacitate administrativă și financiară ridicată. Din perspectiva FICSIMM, acest risc trebuie abordat frontal: IMM-urile nu pot fi tratate ca beneficiari indirecți ai competitivității europene, sperând că efectele pozitive ale marilor investiții vor „curge” automat către restul economiei.

Competitivitatea IMM-urilor se construiește prin acces direct, prin instrumente adaptate dimensiunii lor, prin cerințe proporționale și prin recunoașterea rolului lor central în lanțurile valorice europene. IMM-urile sunt furnizori, integratori, inovatori și angajatori locali, iar fără ele nu există competitivitate durabilă, ci doar „insule” de performanță economică.

Simplificarea: criteriul-cheie al credibilității ECF

Unul dintre pilonii discursului privind ECF este simplificarea. Consolidarea mai multor programe într-un singur cadru și un singur punct de acces este, în principiu, o direcție corectă. Dar simplificarea reală nu se măsoară în numărul de regulamente consolidate, ci în capacitatea IMM-urilor de a accesa efectiv fondurile.

Pentru o întreprindere mică sau mijlocie, simplificarea înseamnă:

• proceduri clare și predictibile,

• termene de evaluare compatibile cu realitatea economică,

• reducerea poverii administrative și a raportărilor excesive,

• utilizarea extinsă a costurilor standardizate și a sumelor forfetare,

• un parcurs coerent de la aplicație la implementare și audit.

Fără aceste elemente, ECF riscă să devină un instrument sofisticat pe hârtie, dar inaccesibil în practică pentru exact acei actori de care Europa are cea mai mare nevoie.

De la cercetare la piață: un parcurs care trebuie să funcționeze și pentru IMM-uri

Conceptul de „seamless investment journey”, de la cercetare la piață, este unul corect și necesar. Totuși, în practică, IMM-urile se lovesc frecvent de rupturi între etapele acestui parcurs: cercetare, inovare, scale-up, implementare industrială și acces la piață.

Pentru a corecta aceste discontinuități, ECF trebuie să:

• asigure continuitatea sprijinului pentru proiecte conduse de IMM-uri, nu doar pentru mari consorții;

• creeze mecanisme de legătură între granturi, garanții și equity;

• evite o dependență excesivă de instrumente financiare inaccesibile IMM-urilor cu capital limitat.

Un parcurs investițional coerent pentru Europa nu trebuie să se transforme într-un traseu fragmentat și imprevizibil pentru IMM-uri.

Competitivitatea nu înseamnă doar tehnologii „de frontieră”

Un alt dezechilibru major în discuțiile despre competitivitate este supra-accentuarea inovării de vârf în detrimentul modernizării capacităților industriale existente.Pentru economii precum cea a României, creșterea productivității depinde în mod direct de retehnologizare, eficiență energetică, transformare digitală aprofundată și modernizare industrială în IMM-uri.

Fabricile, unitățile de procesare și serviciile industriale nu reprezintă trecutul economiei europene, ci baza sa productivă reală. Dacă ECF nu va sprijini explicit aceste investiții, competitivitatea europeană va rămâne incompletă și dezechilibrată.

Proiectele mari trebuie să genereze ecosisteme, nu enclave

FICSIMM susține investițiile strategice de mari dimensiuni, dar subliniază un principiu esențial: fără integrarea reală a IMM-urilor, aceste proiecte riscă să creeze enclave economice.

Accesul la finanțare pentru proiectele mari ar trebui corelat cu:

• integrarea IMM-urilor în lanțurile valorice,

• subcontractare structurată și parteneriate pe termen lung,

• transfer tehnologic și dezvoltare de furnizori locali.

Doar astfel competitivitatea se poate difuza în economie, inclusiv către regiunile mai puțin dezvoltate.

Competitivitatea și coeziunea teritorială sunt inseparabile

Europa nu își poate permite să construiască competitivitate în detrimentul coeziunii. Concentrarea resurselor în câteva regiuni deja avansate riscă să adâncească decalajele teritoriale și să fragmenteze piața internă.

IMM-urile din regiunile mai puțin dezvoltate au nevoie de acces real la finanțare, asistență tehnică și condiții adaptate. Competitivitatea pe termen lung se construiește prin includere și echilibru teritorial, nu prin concentrare excesivă.

România și ECF: un moment care nu trebuie ratat

În actualul context al negocierilor privind Fondul European pentru Competitivitate, România trebuie să aibă o poziție clară, articulată și fermă: nu este suficient să fim beneficiari pasivi ai unui instrument european; trebuie să contribuim activ la modelarea lui.

România trebuie să susțină explicit:

• accesul direct al IMM-urilor la ECF,

• instrumente dedicate pentru retehnologizare, eficiență energetică și digitalizare,

• complementaritatea dintre ECF și politica de coeziune,

• condiționalități clare privind integrarea IMM-urilor în proiectele mari.

Acesta este un moment de decizie strategică. Dacă România nu își face auzită vocea acum, riscăm ca ECF să devină un instrument care consolidează disparitățile existente, în loc să sprijine convergența și competitivitatea reală.

Este momentul ca România să vorbească clar în numele IMM-urilor sale, să își alinieze poziția națională cu nevoile economiei reale și să contribuie activ la construirea unui Fond European pentru Competitivitate care să lucreze pentru toată Europa, nu doar pentru câțiva actori privilegiați.

Vezi AICI integral poziția FICSIMM privind Fondul European pentru Competitivitate.